Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) license

Why Are We Here? The Emergence of Magistru Psihoeducațional

Psih. Buga Florin Iustin, Cercetător independent – Zona de Psihologie Grădinaru & B. Societate civilă Profesională de Psihologie
Psih. Grădinaru Ana Maria, Cercetător independent – Zona de Psihologie Grădinaru & B. Societate civilă Profesională de Psihologie

Abstract

This editorial introduces Magistru Psihoeducațional as an open-access academic publication developed from the authors’ experience in psychology and educational sciences. The series was created in response to the need for a platform that supports the dissemination of knowledge, encourages collaboration, and connects academic research with professional practice. Inspired by the term magistru, the publication reflects a commitment to intellectual guidance, scholarly dialogue, and responsible educational contribution.

The initiative also responds to persistent challenges in academic publishing, both in Romania and internationally, including limited visibility, unequal access, and structural barriers that affect authors and readers alike. By adopting an open-access model, the publication aims to make academic work more accessible and to support a fairer circulation of knowledge. This approach is especially important in fields such as psychology and education, where the exchange between theory and applied practice can have direct social and professional value.

A key purpose of the series is to reduce the distance between research and practice. Drawing on the founders’ previous work in inclusive education, school counseling, ethics, learning methods, and contemporary psychological issues, the publication continues an already established interest in the relationship between theory, intervention, and professional responsibility. It also seeks to offer a meaningful framework for early-career authors, for whom belonging to a scientific community can strengthen confidence and academic participation.

Publicația noastră pleacă de la numele „profesor” și sinonimele acestuia. În cel mai vechi dicționar consultat de noi existau un număr de peste 7 sinonime pentru profesor, printre care perceptor, belfer, repetitor, dar și magistru (Seche & Seche, 1982). Acesta din urmă ne-a trimis cu gândul către nevoia unei publicații care să ne ajute să oferim lumii o parte din experiența noastră practică și academică dobândită pe parcursul anilor de studiu și de practică în domeniile psihologiei și educației.

Glăveanu (2009) a adus în discuție procesul și condițiile în care se publică în revistele de psihologie din România, punctând faptul că dificultățile au fost de-a lungul istoriei atât de vizibilitate și distribuție, cât și de consolidare. La nivel internațional, literatura de specialitate arată că această lume academică este una ce pare din cele mai multe ori închisă, dominată de edituri mari și situații economice, instituționale și procedurale ce pot funcționa ca bariere în calea cunoașterii (Larivière et al., 2015; Bergstrom et al., 2014; European Commission, 2024; Lee et al., 2013). Noi încercăm să reducem această dificultate care afectează atât autorii cât și cititorii prin apariția acestei serii și prin contribuția noastră către comunitate.

Am gândit această serie ca fiind una de open access pentru toți, autori și cititori. Aici se regăsesc oportunitățile oferite de mediul digital chiar și pentru publicațiile cu caracter academic (Glăveanu, 2009). În această idee, Scraba (2010) arată că accesul deschis se asociază cu beneficii pentru circulația cunoașterii, dar și pentru comunitatea academică. În cazul altor tipuri de publicații ce nu sunt open access pentru autori și pentru cititori în același timp, intervine problema echității. Modelul open access pentru cititori, dar cu taxe aplicate autorilor, îi dezavantajează pe aceștia din urmă, nu toți având posibilitatea finanțării (Vervort et al., 2021). Lawrence (2001) arată clar faptul că accesibilitatea gratuită crește impactul articolului. Alt studiu indică că impactul de cercetare este mai mare în cazul articolelor open access decât în cazul altor tipuri (Antelman, 2004).

Un alt argument al apariției noastre îl constituie relația dintre cercetare și practică. Există o nevoie clară de a reduce distanța dintre practica profesională și cercetare prin dialoguri mai bune între cele două lumi, forme mai realiste de transfer a cunoștințelor sau evaluare continuă (Teachman et al., 2012). Experiența noastră din practica privată, dar și din învățământul românesc ne oferă experiența și capacitatea de a crea un podiș între cele două lumi, prin care transferul de cunoștințe și experiența să circule mai ușor dintr-o lume în alta, iar Magistru Psihoeducațional este stâlpul acestei idei.

Din acest punct de vedere preocuparea noastră pentru îmbinarea practicii cu teoria a apărut din trecut, iar publicații pe teme ca integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă (Buga & Grădinaru, 2025), confidențialitatea în cazul consilierii școlare (Buga, 2025), utilizarea metodei schematizării în consiliere și învățare (Buga, 2026), căldura emoțională în procesul de consiliere școlară (Grădinaru, 2026) sunt dovezi ale preocupării noastre pentru relația dintre formare, responsabilitate și intervenție. În plus, se evidențiază și publicații ce indică preocupare pentru probleme psihologice actuale ale indivizilor, cum ar fi influența rețelelor sociale (Corcaci & Buga, 2024). De aici încercăm să evidențiem că Magistru Psihoeducațional nu apare clădit peste nimic, ci are o fundație de interese în aceste domenii, continuând o linie deja vizibilă a autorilor spre domenii ca educația incluzivă, consilierea, etica, motivația, climatul relațional al învățării și efectele transformărilor contemporane asupra vieții psihice etc.

Putem vorbi și de dimensiunea psihologică, pe care o considerăm esențială atât pentru noi, cât și pentru alți autori aflați la început de drum. Uwah și colaboratorii (2008) arată că sentimentul de apartenență la o comunitate științifică influențează performanța și încrederea. Din acest punct de vedere, seria aceasta poate avea și o funcție de validare profesională, oferind un cadru ce legitimizează participarea la procesul academic.

Prin această serie ne propunem să menținem rigurozitatea, coerența și stilul academic specific unei publicații de asemenea profil. Avem în vedere texte din domeniile psihologiei, științelor educației, pedagogiei și metodicii, iar aici includem studii originale, review-uri, lucrări teoretice, studii de caz, eseuri academice, analize ori alte contribuții compatibile cu direcția stabilită de noi. Nu facem rabat de la standardul academic în orice limbă ar fi redactat textul, engleză sau limba română, dar ținem ca abstractul să fie obligatoriu redactat în limba engleză pentru ca lucrarea să poată fi identificată de mai mulți cititori pe internet. De asemenea, originalitatea manuscriselor este și ea imperativă: să nu conțină plagiat sau autoplagiat. Citările și bibliografia sunt obligatorii în formatul APA 7, iar abstractul să nu depășească o pagină, dar nici să nu fie mai mic de jumătate de pagină.

Profilul editorial al publicației noastre este construit în jurul contribuției noastre, dar acceptăm și propuneri de colaborare. În anumite cazuri, putem propune chiar noi colaborări potențialilor autori dacă considerăm că respectivul individ poate aduce o contribuție seriei. În altă ordine de idei, majoritatea textelor din această publicație vor fi scrise de noi, ele fiind ideea proiectului nostru. În același timp, rămânem deschiși dialogului și colaborărilor compatibile cu proiectul. Astfel, se evidențiază că în această etapă nu funcționăm pe baza unui apel general deschis pentru manuscris de la autori externi, ci eventuale colaborări trebuie inițiate prin dialog direct cu unul dintre editorii fondatori.

În concluzie, proiectul nostru este unul de durată pe care plănuim să-l dezvoltăm în timp și prin care dorim să contribuim la cele două lumi din care facem parte, academică și practică, prin experiențele noastre, prin ideile și gândurile pe care le putem materializa în cadrul acestui proiect.

Bibliografie

  1. Antelman, K. (2004). Do open-access articles have a greater research impact?. College & research libraries, 65(5), 372-382. https://doi.org/10.5860/crl.65.5.372
  2. Bergstrom, T. C., Courant, P. N., McAfee, R. P., & Williams, M. A. (2014). Evaluating big deal journal bundles. Proceedings of the National Academy of Sciences, 111(26), 9425-9430. https://doi.org/10.1073/pnas.1403006111
  3. Buga F. I. (2026). Învață în gol. Metoda schematizării în procesul de învățare a elevilor și consilierea școlară. Revista educațională InspirEd. Nr. 2. Februarie 2026. Editura Book for Life.
  4. Buga, F. I. (2025). Confidențialitatea în procesul de consiliere școlară: Cum poate fi încălcată. Educația Azi. Revista online a Institutului Academic CINEXT.
  5. Buga, F. I., & Grădinaru, A. M. (2025). CES în învățământul de masă. Avantaje vs provocări! Mâine încotro? În Anuarul învățământului special și special integrat al județului Iași (Anul VII, Nr. 7).
  6. Corcaci, G., & Buga, F. I. (2024). Social Networks and their Influence on Personality in the Context of Anxiety and Depression. Anuarul Universitatii Petre Andrei din Iasi-Fascicula: Asistenta Sociala, Sociologie, Psihologie, 31, 48-59. https://doi.org/10.63331/upasw/31/06
  7. European Commission, Directorate-General for Research and Innovation. (2024). Improving access to and reuse of R&I results, publications and data for scientific purposes. Publications Office of the European Union.
  8. Glăveanu, V. P. (2009). Publishing psychology in Romania: past challenges, present opportunities and future perspectives. Psychological Test and Assessment Modeling, 51(Suppl 1), 55.
  9. Grădinaru, A. M. (2026). Importanța căldurii emoționale și a consilierii școlare în dezvoltarea motivației și succesului școlar. Revista educațională InspirEd. Nr. 2. Februarie 2026. Editura Book for Life.
  10. Larivière, V., Haustein, S., & Mongeon, P. (2015). The oligopoly of academic publishers in the digital era. PloS one, 10(6), e0127502. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0127502
  11. Lawrence, S. (2001). Free online availability substantially increases a paper's impact. Nature, 411(6837), 521-521. https://doi.org/10.1038/35079151
  12. Lee, C. J., Sugimoto, C. R., Zhang, G., & Cronin, B. (2013). Bias in peer review. Journal of the American Society for information Science and Technology, 64(1), 2-17. https://doi.org/10.1002/asi.22784
  13. Scraba, C. (2010). Open access at romanian universities: Benefits and challenges. Bulletin of the Transilvania University of Brasov. Series IV: Philology and Cultural Studies, 285-292.
  14. Seche, L., & Seche, M. (1982). Dicționarul de sinonime al limbii române. Editura Academiei Republicii Socialiste România.
  15. Teachman, B. A., Drabick, D. A., Hershenberg, R., Vivian, D., Wolfe, B. E., & Goldfried, M. R. (2012). Bridging the gap between clinical research and clinical practice: introduction to the special section. Psychotherapy, 49(2), 97. https://doi.org/10.1037/a0027346
  16. Uwah, C. J., McMahon, H. G., & Furlow, C. F. (2008). School belonging, educational aspirations, and academic self-efficacy among African American male high school students: Implications for school counselors. Professional School Counseling, 11(5), 2156759X0801100503. https://doi.org/10.1177/2156759X0801100503
  17. Vervoort, D., Ma, X., & Bookholane, H. (2021). Equitable open access publishing: changing the financial power dynamics in academia. Global Health: Science and Practice, 9(4), 733-736. https://doi.org/10.9745/GHSP-D-21-00145

How to cite

Buga, F. I., & Grădinaru, A. M. (2026). Why are we here? The emergence of Magistru Psihoeducațional. Magistru Psihoeducațional Serie academică independentă, 1(1), 3–8. https://doi.org/10.5281/zenodo.19431215